Cum să risipești mai puțin de Crăciun

De când m-am mutat în lumea academică am început să îmi pun alt fel de probleme. De fapt, am început să îmi pun aceleași probleme în alt fel. Acum nu mă mai intreb: cum poți să faci cadouri mai bune de Crăciun, ci mă întreb: oare nu există studii care să te ajute să faci cadouri mai potrivite cu destinatarii lor (de Crăciun și de orice altă ocazie)?

Am găsit un articol pe tema asta într-o revistă științifică (la care mi-am făcut singură cadou abonamentul, pentru că cei din jurul meu nu îmi înțeleg plăcerea de a primi lucruri prin poștă – pentru o vreme, după care mă copleșește inutilitatea citirii de articole pe hârtie și mă bucur aproape la fel de tare când abonamentul se termină și nu în reînnoiesc). Dar înainte de a vă oferi o interpretare personală a sfaturilor din revista (bazate pe cercetări științifice și un pic de militantism ecologic), aș vrea să încep cu sfatul meu personal, care nu are la bază date și cercetări sistematice, dar în care cred cu tărie și îl mărturisesc aici pentru prima oară:

1. Re-dăruiți cadourile cu care nu aveți ce face! Toți am făcut asta din când în când, uneori am și glumit pe tema asta, dar nu cred că v-a mai spus cineva până acum: re-dăruiți cadouri în mod sistematic. Nu e doar ecologic și bun pentru planetă, e bun și pentru suflet. Pentru a face asta cu inima ușoară, ar trebui să acceptăm că, oricât ne-am dori să alegem daruri care să îi bucure pe oameni, să le fie de folos sau să reprezinte un lux pe care nu și l-ar fi permis, majoritatea suntem varză la alesul cadourilor pentru cei dragi. Și suntem cu atât mai varză când e vorba de ales cadouri pentru cei mulți pentru care facem acest gest dintr-un prost înțeles sentiment de „obligație”, de „așa se face”. M-aș bucura să am aici niște statistici care să spună: conform cercetătorilor britanici, 62% din cadourile primite de populația cu vârste între 3 și 65 de ani din mediul urban sunt inutile și nu sunt folosite nici măcar o dată. Nu am găsit așa ceva, dar extrapolând experiența proprie, cu cât primesc mai multe cadouri, cu atât procentul de lucruri pe care nu le folosesc e mai mare. Cu cât fac mai multe cadouri, cu atât ofer mai multe obiecte generice, cu slabe șanse de a provoca bucurie reală. Așa că vă recomand să păstrați doar ce știti că veți folosi de multe ori și repede și să încercați să re-dăruiți tot restul. Și nu mă refer la doar la gafele din categoria: un after shave scump pentru un bărbos, pui de pisică pentru persoane cu alergii, ustensile de bucătărie pentru femeia care nu intră în propria bucătărie nici măcar ca să-și facă o cafea. Mă gândesc la al treilea cozonac, la bomboane care nu sunt exact cele care îți plac, la eșarfe pe care nu le porți, la cărți pe care probabil nu le vei citi. Toate ar trebui scoase din pachetele lor cu dedicație și reîmpachetate cu un nou destinatar pe etichetă și date în dar cât mai repede. E drept că există riscul ca unele daruri să se plimbe în felul ăsta Crăciunuri în șir, fără ca cineva să dorească să le păstreze vreodată. E adevărat că re-dăruirea nu face dintr-un cadou inutil pentru tine, unul util pentru altul. Dar există o șansă mai mare ca obiectul respectiv să ajungă la un destinatar gata să se bucure de el, dacă trece prin mai multe mâini. În plus, faptul că de Crăciun cheltui multi bani și cumperi multe lucruri nu te face un om mai bun! Și, pentru a fi cât se poate de onestă, voi mărturisi aici: redăruiesc cadouri de ani de zile, am rafturi de obiecte care își așteaptă noul proprietar, și voi face asta probabil cu unele dintre darurile pe care le voi primi chiar și anul acesta. Uneori am avut chiar succes, ceea ce vă doresc și voua!
2. În dilema: brad natural versus brad de plastic am găsit un răspuns clar în comunitatea științifică. Au existat oameni care au calculat impactul asupra mediului al cumpărării unui brad tăiat și al unuia de plastic, și cifrele au fost destul de clare: bradul de plastic este, de cele mai multe ori, varianta mai proastă. Pentru mediu și, de ce nu, pentru om. Productia unui asemenea brad, transportul lui (nu uitati ca vine din China), plus substanțele nocive produse la descompunerea lui, atunci când aruncăm, după 5 – 10 ani, toate au un impact negativ mai mare asupra mediului decât cumpăratul unui brad proaspăt tăiat. Bradul, când e uscat, se aruncă și se descompune. E drept că durează până se face mare, dar în tot acest timp, el contribuie la echilibrul ecologic, produce oxigen, cu alte cuvinte e bun pentru mediu. Varianta cea mai bună este cea a unui brad care e ulterior transplantat înapoi, pentru a crește în continuare, dar, din păcate, acest lucru se face foarte greu. Fără a avea acces la date, pot spune că din experiența mea și a celor din jur, nici o transplantare a unui brad cu rădăcini nu a avut succes. Sunt firme care livrează brazi în ghiveci și vin și îi iau înapoi și promit că îi plantează la munte. Asta e soluția cea mai bună, fără discuție, dar e scumpă și nu oricine își permite asta. Dar, dacă tot cumpărați brazi tăiați, preferați unii veniți de aproape, ca să nu adăugați costul transportului lor la amprenta ecologică a acestui Crăciun. Și da, brazii sunt deja tăiați, dar dacă anul acesta se vor vinde mai puțini brazi aduși de peste mări și țări, la anul se vor aduce mai puțini și, așa, veți contribui un pic la salvarea planetei cu alegerea pe care ați făcut-o.
3. Pentru că vorbim de re-folosire, nu e vorba doar de cadouri. Ornamentele de Crăciun merită refolosite an de an, mai ales că, în acest fel, ele devin parte dintr-o tradiție de familie, care contribuie la farmecul sărbătorilor. Glitter-ul, care e omniprezent de sărbători, reprezintă o problemă reală pentru mediu, pentru că este prea mic pentru a fi reținut de filtre și ajunge în oceane, unde e mâncat de pești, care ajung la noi pe masă. Plus că strică o mulțime de alte lucruri pe parcurs. Deci: mai ușor cu sclipici-ul de sărbători, nu exagerați cu hainele speciale de Crăciun, și refolosiți tot ce puteți, de la ghirlande de luminițe la vesela cu brăduți și globuri pe ea!
4. Mai e un loc unde puteți reduce din risipă: hârtia de împachetat, pungile de cadouri, fundele și rafia specială pentru cadouri. Japonezii au aici cel mai bun stil: au un fel de bucăți de pânză frumos decorată în care îmbracă darurile, și care pot fi folosite, din nou, pentru alte cadouri, sau pot fi transformate în eșarfe sau în alte obiecte decorative. Dar dacă nu aveți bucăți de pânză în care să înveliți darurile pe care le faceți, puteți refolosi hârtia de la alte cadouri, puteți folosi hârtie industrială, puteți folosi ziare (sunt tot felul de tutoriale despre cum să faceți pachete frumoase din hârtie aparent urâtă), puteți refolosi pungi de cadouri, puteți să nu folosiți nimic.
5. Există și varianta în care faceți mai puține daruri. Le faceți doar celor care au nevoie de ele. Doar pe acelea care chiar produc bucurie. Doar celor cărora chiar doriți să le faceți o bucurie. În mod neașteptat, puțini sunt cei care ne judecă în baza faptului că au primit un cadou de la noi, iar cei care ne scot de pe lista de prieteni doar pentru asta, probabil ne țineau acolo doar pentru asta. Povestea aia cu „timpul petrecut cu cei dragi e mai important decat darurile scumpe pentru care pierdem atât de mult timp” ați mai auzit-o. Și e adevărată. Și dacă aveți nevoie de cineva care să vă dea voie să nu faceți 1000 de cadouri, să nu vă stresați cu privire la felul în care vor fi privite, să nu vă chinuiți să vă prefaceți bucuroși la cele pe care veți primi, să nu risipiți bani și timp și energie pe lucruri care nu sunt importante – gata, s-a rezolvat! V-am dat eu voie.